Una dintre modificările cuprinse în proiectul de lege are în vedere includerea tuturor antreprenorilor din România într-un catalog al firmelor cu scopul de a genera vizibilitate şi oportunităţi reale de promovare şi internaţionalizare, atât în mediul fizic cât şi în cel virtual – mai competitiv şi liber de barierele fizice şi geografice, gestionat de către camerele de comerţ, conform unor modele consacrate, testate şi valorificate corespunzător, la nivel european,
„În momentul de față, României îi lipsește aproape cu desăvârșire promovarea externă a mediului de business. Sunt cifre ale Statului Român care întăresc această afirmație și aici mă refer la deficitul balanței comerciale care a avut, în 2021, o creștere abruptă, până la nivelul de 23,8 miliarde de euro, față de 18,3 miliarde de euro în 2020. Tot cifrele arată că exportul este realizat de firmele cu capital străin. Prin realizarea acestui catalog al firmelor ne propunem să realizăm o promovare reală a mediului de afaceri, cu cifre adevărate și, mai ales, cu identificarea exactă a domeniului de activitate de unde se realizează profit. Contribuția firmelor nu reprezintă o taxă. Este modul prin care mediul de afaceri se poate autopromova, mai ales dacă ținem cont că, ani de zile, această promovare a fost lăsată în seama Statului Român, iar rezultatele sunt aproape zero. Ambasadele sunt înțesate de personal aparţinând Ministerului Economiei în state cu care România și-a atins de foarte mult timp maximul de potențial economic. Trebuie să realizăm promovarea de investiții în România, în fiecare județ, acolo unde există o cameră de comerț, iar acest lucru costă. Sistemul Cameral din România nu se finanțează din bani de la bugetul de stat, ajungând în 2022 cel mai subfinanțat sistem cameral din Europa. Este momentul în care autoritățile trebuie să aleagă între dispariția camerelor de comerț din România sau redefinirea acestora ca instituții puternice care să atragă companiile într-un sistem competitiv și performant”, a declarat președintele CCIR, dl. Mihai Daraban.
De asemenea, CCIR susține certificarea de către camerele de comerţ a competenţelor administratorilor din cadrul companiilor, echivalentul deținerii unui paşaport de încredere, cu valabilitate pe plan global, în mediul fizic şi în cel online. Scopul introducerii acestui certificat de competență este de a creşte calitatea actului comercial, de a responsabiliza agenţii economici şi de a contribui la îmbunătăţirea şi dinamizarea activităţii economice.
„În 2021, la Oficiul Național al Registrului Comerțului figurau ca fiind active și în funcțiune un număr de peste 1,1 milioane de companii. Cu toate acestea, la ANAF, pentru aceeaşi perioadă au depus bilanțul anual numai 768.367 de companii. Peste 348 de mii de companii păcălesc autoritățile prin nedepunerea bilanțului fiscal și nu pățesc absolut nimic. În același timp, mass-media a prezentat foarte multe cazuri în care anumite persoane, cu o educație precară, s-au trezit peste noapte administratorii unor companii, fără să știe, si numai pentru faptul că, la un moment dat, și-au lăsat buletinul cuiva. Astfel, devine foarte important să existe un certificat de competență exclusiv pentru administratorii companiilor care, în urma unor cursuri simbolice, să ateste faptul că respectiva persoană are cunoștințe minime de aritmetică și, mai ales, să știe ce înseamnă din punct de vedere legal să-ți pui semnătura pe un bilanț și să-l depui la fisc”, a declarat secretarul general al CCIR, dl. Ovidiu Silaghi.
Sursa: CCIR
